Cele mai bune

Sentimentul de sine pe care-l nutrești și ce parcă tinde să îți aducă aminte cine ești uneori într-o dezbatere interioară inutilă nu doar că este o pierdere de timp ci și fără un rezultat satisfăcător. Folosind același set de credințe pentru a găsi o soluție e un fel de ambiție pe care e nevoie să o privești din alte perspective de asemenea. Nu înseamnă că renunți la ceva foarte prețios, ci pur și simplu alegi să folosești o soluție corectă.

Un comunicat al Universității Virginia Tech despre un studiu publicat în PNAS (30 noiembrie 2020), realizat de neurocercetători de la Fralin Biomedical Research Institute. Cercetările anterioare se concentrau mai ales pe motivul pentru care adolescenții își urmează prietenii în comportamente riscante, precum drogurile sau alcoolul. Acest studiu a pus întrebarea inversă: poate vederea unui semen care face o alegere sigură să-l împingă pe un adolescent spre alegeri mai sigure? Cum a decurs studiul: Au participat 91 de adolescenți, împărțiți în două grupuri: cei care nu încercaseră niciodată substanțe ilicite și cei care consumaseră alcool, marijuana sau tutun. Participanții erau străini între ei și s-au întâlnit doar scurt înainte de experiment. Într-un aparat fMRI, au jucat un joc de decizie, alegând între opțiuni mai sigure și mai riscante, mai întâi singuri, apoi după ce au văzut ce alegeau ceilalți. Principalele rezultate: Adolescenții care nu consumaseră niciodată substanțe tindeau să urmeze alegerile sigure ale semenilor și făceau ei înșiși alegeri mai sigure. Scanările lor cerebrale au arătat o activitate mai mare într-o regiune legată de recompensa socială. Asta sugerează că alegerile sigure ale celorlalți sunt procesate oarecum ca o recompensă. Adolescenții care încercaseră substanțe alegeau, în general, mai des opțiunea riscantă, iar deciziile lor se schimbau foarte puțin după ce vedeau alegerile celorlalți. Cercetătorii subliniază că simpla existență a informației sociale nu garantează conformarea. Sunt influențați cei care dau valoare părerii celorlalți. Context și pașii următori: Autorii arată că sistemele cerebrale de recompensă se dezvoltă rapid în adolescență, în timp ce cortexul prefrontal, care ajută la reținerea impulsurilor riscante, se maturizează abia în jurul vârstei de 25 de ani. Ei speră că studiul va ajuta, pe termen lung, la prevenirea tulburărilor legate de consumul de substanțe. Intenționează să urmărească un grup de adolescenți timp de trei până la cinci ani, pentru a vedea cum presiunea grupului poate fi, în același timp, protectoare și perturbatoare.

Emmanuel Macron vorbind despre „Discursul către francezi” pe pagina canalului său de YouTube https://www.youtube.com/@EmmanuelMacron în aproximativ 10 minute.

Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de Poliție Aeriană, au decolat sâmbătă de la Baza 86 Aeriană Borcea după ce radarele au detectat un grup de ținte aeriene la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor, pe direcția sud-vest. Prima țintă a pătruns în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă la 18:01, iar a doua a intrat la 18:01 și a fost neutralizată la 18:05. Ambele au fost identificate ca drone și au fost distruse deasupra apelor teritoriale românești. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a confirmat intervenția rapidă a piloților români, precizând locațiile aproximative la sud-est și est de Sulina. Incidentul se adaugă altor interceptări reușite din acest an și demonstrează capacitatea de reacție a aviației militare românești în misiuni de apărare a spațiului aerian.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat, în cadrul sesiunii plenare a Clubului Internațional de Discuții Valdai, că principalele țări europene sunt acum mai ostile față de Rusia decât Statele Unite. El a susținut că multe state europene au devenit „instigatoare” ale unei atitudini agresive, motivând acest lucru prin problemele economice și politice interne ale elitelor aflate la putere, care ar încerca să justifice pregătirile de război pentru a rămâne la conducere. Putin a afirmat explicit că Rusia nu amenință pe nimeni și nu are intenția de a ataca pe nimeni, nici în 2029, nici în 2030, nici în 2050. Totuși, a precizat că, în cazul unei agresiuni, va fi obligată să răspundă, iar cetățenii europeni ar trebui să facă distincție între poziția Rusiei și cea a unor lideri politici. Liderul de la Kremlin a evocat și avantajele competitive ale Rusiei în domeniul armamentului, inclusiv sisteme noi de penetrare a apărării antirachetă.

Politica agricolă comună a Uniunii Europene, cea mai veche politică a blocului, reprezintă 386,6 miliarde de euro din bugetul UE pentru perioada 2021-2027, adică aproximativ 0,34 euro pe zi pentru fiecare cetățean. Aceasta are trei componente principale: plăți directe către fermieri pentru un venit stabil și respectarea standardelor de mediu și siguranță alimentară, măsuri de stabilizare a piețelor agricole împotriva volatilității prețurilor și sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale, care acoperă aproape jumătate din teritoriul Europei și găzduiesc 25% din populație. Zonele rurale sunt adesea printre cele mai defavorizate, iar fondurile contribuie la modernizarea fermelor, infrastructură și competitivitate. Politica de coeziune completează aceste eforturi. Pentru perioada post-2027, discuțiile continuă pe o structură care include sprijin minim pentru venituri, cu accent pe sustenabilitate și reziliență. Finanțarea vine din două fonduri gestionate la nivel național, subliniind rolul esențial al PAC în securitatea alimentară și sprijinul pentru agricultori.

În arhitectura democratică, presa ar trebui să funcționeze ca a patra putere, asigurând transparență, protejând cetățenii de abuzuri și oferind informații corecte pentru participare conștientă. Modelul spațiului public presupune un flux liber și pluralist de informații, neîngrădit de presiuni. Standardele internaționale definesc libertatea presei nu doar ca absența cenzurii, ci și ca independență editorială față de puterea politică și economică, pluralism și transparență a proprietății. În realitate, însă, concentrarea proprietății, dependența de publicitate și, în România, plățile partidelor politice către instituții media – deși interzise în afara campaniilor – transformă un segment semnificativ al presei în vehicul de comunicare politică plătită. Spațiul digital amplifică polarizarea și manipularea prin algoritmi. Rezultatul este scăderea încrederii publice, deteriorarea dezbaterii și vulnerabilitate la campanii de dezinformare. Reabilitarea rolului critic al presei cere transparență în finanțare, protecția jurnaliștilor și o cultură a informației verificate.

Romania is offering to cover part of the costs the United States incurs to maintain troops on its territory, according to sources familiar with the matter cited by Bloomberg. Bucharest has joined other Eastern European governments, including Poland and the Baltic states, in proposing financial incentives for US personnel as tensions rise in the Black Sea. The country currently hosts around 1,000 American soldiers and was the first European state to face troop reductions ordered by the Trump administration last year. The Pentagon is set to complete a review of its military presence in Europe by the end of the year, which could lead to further cuts. Romania’s government plans to invest approximately €4 billion ($4.5 billion) by 2040 in the Mihail Kogălniceanu base on the Black Sea coast to accommodate more troops and improve living conditions. Authorities also intend to raise defense spending to 5% of GDP from the current 2.5%, while ranking as the second-largest beneficiary of the EU’s SAFE joint procurement program after Poland.

Președintele României a anunțat, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, că Franța s-a oferit să sprijine țara cu echipamente necesare pentru consolidarea securității în Marea Neagră. Solicitarea a venit în contextul incidentelor recente în care nave comerciale au fost afectate de drone, iar ajutorul este necesar până la livrarea tehnicii militare comandate prin programul european SAFE. Discuțiile tehnice cu partea franceză au început deja, iar răspunsul a sosit în aproximativ 24 de ore. Șeful statului a făcut o paralelă cu situația de pe Dunăre de acum aproape un an, când mai mulți aliați au oferit sprijin similar. El și-a exprimat convingerea că și alte state vor răspunde pozitiv, subliniind relațiile bune cu partenerii și rolul programului SAFE pentru o protecție pe termen lung.

Președintele Nicușor Dan a reiterat recent că va publica raportul privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, subliniind că și-a asumat această promisiune. Într-o conferință de presă, el a explicat că înainte de criza politică din ultimele luni documentul se afla printre prioritățile sale. De-a lungul timpului, șeful statului a invocat mai multe motive pentru amânare: caracterul tehnic al informațiilor despre finanțare netransparentă și influență externă, necesitatea unei prezentări accesibile publicului larg și existența unor rapoarte sectoriale deja disponibile, inclusiv de la Parchetul General. El a reiterat că încălcarea legislației electorale privind finanțarea reprezintă un motiv suficient pentru anulare, iar datele despre campanii hibride vor fi integrate într-o imagine de ansamblu. Termenele anunțate anterior s-au modificat de mai multe ori, iar documentul complet nu a fost încă făcut public.